All nationalist controversy is at the debating-society level. It is always entirely inconclusive, since each contestant invariably believes himself to have won the victory. Some nationalists are not far from schizophrenia, living quite happily amid dreams of power and conquest which have no connection with the physical world. (George Orwell, 1945)
La începutul săptămânii Turcia a doborât un avion rusesc. Apoi, unul dintre piloții care s-au catapultat a fost ucis în aer, după ce s-a tras în el de la sol, în timp ce cobora cu parașuta. Apar și imagini video cu uciderea lui și apoi cu cadavrul pilotului care este înconjurat de rebeli anti-Assad care își exprimă bucuria, spunând „Allahu Akbar” (Allah e mare). Rebelii fac parte din gruparea Alwiya Al-‘Ashar și au declarat că au ucis ambii piloți catapultați. Apoi, un al treilea pilot care încerca să-i salveze pe primii doi a fost omorât în misiune, elicopterul în care se afla a fost doborât cu o rachetă anti-tank tot de la sol. În plin scandal diplomatic, ambele părți s-au abținut de la amenințări. Să fim calmi, să nu intrăm pe terenuri și mai mișcătoare decât suntem deja, să gândim la rece – cam asta mi s-a părut mie că aud printre rândurile declarațiilor. Nu și în România. Nu. Românilor le arde de război, vor musai și dacă se poate cât mai urgent să atacăm Rusia. Dacă Allahu Akbar din Franța adresat francezilor i-a înspăimântat și le-a provocat silă față de ISIS atunci ai zice că în general, aversiunea și îngrijorarea față de Allahu Akbar ar trebui să se manifeste firesc și în mod natural, indiferent de nația căreia îi e adresată. Nici vorbă. Allahu Akbar spus rușilor ne place. Nu contează că atât Putin cât și Erdogan sunt la fel de periculoși și din cam aceleași motive. Nu contează nici măcar că Erdogan a jignit femeile din întreaga lume când a afirmat anul trecut că bărbații și femeile nu pot fi tratați egal “pentru că acest lucru este împotriva naturii umane”. Dacă se ia de Putin are șanse să-l primim printre noi și chiar să-l decorăm. Pentru că noi trebuie să le demonstrăm (măcar lătrând pe după gard) rușilor (și doar lor) că suntem cei mai tari.
Am citit câteva știri și editoriale despre eveniment. Quality mă-nțelegeți. Și am citit apoi reacțiile cititorilor de quality, mândri și verzi români. Exemple de comentarii la obiect, nu-i așa:
- Piloții avionului pare-se că au fost executați fără menajamente în timpul parașutării – de condamnat, dar sănătos.
- Toți românii cunosc cât de mincinoși sunt rușii. Imperiul lor se bazează pe înșelătorie, minciună, crimă, trădare. Măcar turcii și-au clădit imperiul prin curaj și vitejie. Nu ca mincinoșii asiatici medievali ruși. (n.r. Suleyman much?)
- Despre turiștii ruși puteți citi multe pe forumurile specifice turismului. Sunt o adevărată ciumă bubonică…
Citesc reacția unui domn, Pantazi, într-un editorial și mă crucesc (n-o fac de fapt dar aproape că aș face-o). El scrie plin de o siguranță pe care nu știu din ce rădăcini dacice și-o procură cum că Erdogan i-a arătat el lui Putin că NATO nu e sat fără câini și că-și va primi răsplata meritată pentru acțiune. Serios? Doar că spre exemplu Germania și Cehia spun că e cam de porc să tragi după un avion (fie el și rusesc) după doar 17 secunde de survolare a spațiului tău aerian. Apoi, același ziarist explică mulțumit: Este pentru prima oară când un stat membru NATO atacă direct și decisiv echipament de luptă al Rusiei de când Putin e președinte. Și mai și lansează o ipoteză care, presupun, i-ar plăcea lui să se concretizeze după tonul de – te-am spus eu fratelui mai mare, să vezi acum ce-ți face – Dacă însă Putin va declanșa spirala violenței politice, orice dezvoltare e posibilă. Cu impact asupra NATO, care are obligația, potrivit Articolului 5 din Tratatul fundamental, să-și apere aliații.
Doar că exact acum două zile, într-o conferință de presă comună Obama-Hollande ținută la Casa Albă în Biroul Oval, în timp ce toată lumea urmărea imaginile cu avionul rusesc doborât de turci, președintele SUA a spus că: Există o potențială convergență de interese între coaliția SUA-Franța și președintele rus Vladimir Putin. Iar Hollande și-a anunțat întâlnirea de azi cu Putin și a declarat că îi va spune președintelui rus că Franța poate colabora cu Rusia. (aveți articolul întreg împreună cu video aici) Ce să vă fac măi băieți dacă nu citiți deloc presa de afară?
Am mai citit de curând un articol, tot pe Hotnews, al aceluiași autor care certa Germania că nu e destul de fermă cu Rusia și că de ce vrea să slăbească sau să anuleze sancțiunile economice impuse de UE. Ce nimereală că partidul lui Sarkozy (centru-dreapta) a cerut ieri (cu doar o zi înainte ca Hollande să se întâlnească cu Putin) să se anuleze sancțiunile UE. Marine Le Pen (extremă-dreapta) cere și ea îndepărtarea de Arabia Saudita și alierea cu Rusia și Iran împotriva Statului Islamic. Aoleu, păi ăștia nu erau de-ai voștri? 
Și cum rămâne cu îngrijorarea față de faptul că Germania nu va ratifica TTIP-ul și că asta arată că ar fi mai degrabă de partea Rusiei decât SUA. Că și Mândruță zice că dacă ești împotriva TTIP trebuie să fii omul lui Putin. Doar că sunt aproape 4 milioane de oameni care au semnat împotriva TTIP și majoritatea sunt din țări în care presa quality se mai și opune intereselor marilor corporații, nu le papă non-stop din palmă. Ce doream să spun e că sunt tare curioasă cum va reacționa presa bună și frumoasă de la noi acum dacă atunci se speriase că rămânem doar noi și SUA împotriva rușilor. Ce te faci Românio acum dacă SUA bate palma și ea cu Rusia, te bați cu toți?
P.S. Tocmai am urmărit începutul întâlnirii dintre Hollande și Putin live. Ghici ce? Hollande i-a mulțumit lui Putin și poporului rus petru prietenia de care au dat dovadă după evenimentele din Paris. Mă întreb dacă după ce vor discuta în particular și fără presă atitudinea se va schimba. Ăăă, nu, nu prea cred.